sâmbătă, 7 martie 2009

Anularea cererii de chemare in judecata

Dosar nr. 4045/221/2008

Sentinţa civilã nr. 3663
Şedinţa publică de la 24.09.2008
Completul compus din:
PREŞEDINTE Sonia Cososchi
GREFIER M.F.

Pe rol fiind soluţionarea acţiunii reclamantului B.G. împotriva pârâţilor F.D. şi F.D. .
La apelul nominal fãcut în şedinţã publicã s-au prezentat pârâţii personal şi asistaţi de av. J.T.N., lipsã fiind reclamantul.
Grefiera de şedinţă a făcut referatul cauzei arătând că pãrţile au fost legal citate iar în baza celor dispuse prin rezoluţie la primirea dosarului, reclamantului i s-a pus în vedere printr-o adresã scrisã:
-sã arate actele a cãror anulare o cere şi sã indice obiectul material al acţiunii, sub sancţiunea aplicãrii prevederilor art. 133 Cod pr. Civilã;
-sã depunã actele a cãror anulare o cere, cu 5 zile înainte de termenul de judecatã sau sã arate în posesia cui se aflã;
-sã arate valoarea obiectului acţiunii şi sã timbreze la valoare acţiunea, sub sancţiunea aplicãrii prevederilor art. 155 indice 1 Cod pr civilã;
-sã arate cartea funciarã în care sunt înscrise imobilele şi sã depunã extrase CF;
-sã propunã probe pânã la primul termen de judecatã, sub sancţiunae decãderii;
Reclamantul nu s-a conformat dar a depus o cerere de suspendare a acţiunii pânã la soluţionarea plângerii penale pe care a depus-o împotriva pârâţilor şi o cerere de amânare a judecãţii pentru angajarea unui apãrãtor. Pârâţii au depus note scrise prin care au solicitat anularea cererii de chemare în judecatã.
Instanţa pune în discuţie cererea de amânare:
Av. J.T.N., pentru pârâţi, aratã cã se opune amânãrii având în vedere faptul cã reclamantul este cel care a introdus cererea de chemare în judecatã, ceea ce presupunea cã era pregãtit sã se judece. In plus, deşi cererea nu este redactatã de o manierã în care sã se poatã înţelege ce anume se pretinde de la pârâţi, reclamantul nici dupã ce i s-a pus în vedere în mod expres nu a înţeles sã-şi precizeze acţiunea, punând astfel pârâţii în imposibilitate de a-şi pregãti apãrarea. Mai mult, la acest termen, reclamantul nu numai cã nu precizeazã obiectul acţiunii dar cere în acelaşi timp şi amânarea judecãţii şi suspendarea iar pârâţii se vãd purtaţi prin procese fãrã sã înţeleagã ce li se cere.
Instanţa, constatând cã reclamantul este cel care a iniţiat prezenta procedurã şi cã prin cererea de amânare nu a arãtat nici cel puţin care este motivul întemeiat pentru care pânã la acest termen, respectiv, dupã mai mult de douã luni dupã ce a introdus acţiunea nu şi-a asigurat încã asistenţa calificatã în prezentul dosar şi având în vedere prevederile art. 156 Cod pr civilã şi prevederile art. 723 Cod pr civilã, respinge cererea de amânare.
Instanţa pune în discuţie cererea de suspendare:
Av. J.T.N., pentru pârâţi aratã cã atât timp cât nu s-a fãcut dovada cã s-a început urmãrirea penalã, chiar dacã reclamantul ar fi depus vreo plângere penalã, nu existã niciun temei legal pentru suspendarea cauzei.
Instanţa constatã cã potrivit prevederilor art. 244 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedurã civilã, se poate dispune suspendarea, când s-a inceput urmărirea penală pentru o infractiune care ar avea o inrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează sa se dea.
In speţã, nefiind fãcutã dovada îndeplinirii cerinţelor art. 244 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedurã civilã, se va respinge cererea de suspendare.
Av. J.T.N. solicitã anularea cererii de chemare în judecatã în temeiul art. 133 Cod pr. Civilã.
Cauza rãmâne în pronuntare.
Pronunţarea va fi fãcutã în şedinţã publicã astãzi, ora 14, Sala 24.

INSTANŢA,

deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:
Prin acţiunea civilă înregistrată pe roul Judecãtoriei Deva sub nr. 4045/221/08.07.2008, reclamantul B.G. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâţii F.D. şi F.D. sã se dispunã anularea unor acte fãrã a arãta actele ( contract de vânzare-cumpãrare, sau de întreţinere sau testament” şi fãrã a arãtat cel puţin care este obiectul material al acţiunii.
Constatând cã acţiunea este formulatã de o manierã care face imposibilã soluţionarea acesteia, reclamantului i s-a pus în vedere printr-o adresã scrisã (f. 7):
-sã arate actele a cãror anulare o cere şi sã indice obiectul material al acţiunii, sub sancţiunea aplicãrii prevederilor art. 133 Cod pr. Civilã;
-sã depunã actele a cãror anulare o cere, cu 5 zile înainte de termenul de judecatã sau sã arate în posesia cui se aflã;
-sã arate valoarea obiectului acţiunii şi sã timbreze la valoare acţiunea, sub sancţiunea aplicãrii prevederilor art. 155 indice 1 Cod pr civilã;
-sã arate cartea funciarã în care sunt înscrise imobilele şi sã depunã extrase CF;
-sã propunã probe pânã la primul termen de judecatã, sub sancţiunae decãderii;
Reclamantul nu s-a conformat şi a depus o cerere de suspendare a acţiunii pânã la soluţionarea plângerii penale pe care susţine cã ar fi depus-o împotriva pârâţilor şi o cerere de amânare a judecãţii pentru angajarea unui apãrãtor.
Potrivit prevederilor art. 133 Cod pr civila, cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nulă. Lipsa semnăturii se poate totusi implini in tot cursul judecatii. Dacă paratul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai târziu la prima zi de infătisare următoare, iar când este prezent in instanta, in chiar sedinta in care a fost invocată nulitatea.
Potrivit prevederilor art. 112 alin. (1) pct. 3 Cod pr civila, cererea de chemare în judecatã trebuie sã cuprindã obiectul cererii si valoarea lui, după pretuirea reclamantului, atunci când pretuirea este cu putinta. Pentru identificarea imobilelor se va arata comuna si judetul, strada si numărul, iar, in lipsa, vecinătătile, etajul si apartamentul, sau, când imobilul este inscris in cartea funciară, numărul de carte funciară si numărul topografic.
Potrivit prevederilor art. 723 alin. (1) Cod pr civilã, drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea căruia au fost recunoscute de lege.
Accesul la justiţie este un drept fundamental protejat de art. 21 din Constituţia României şi de art. 6 din Convenţia Europeanã a Drepturilor Omului dar acest drept trebuie exercitat cu bunã credinţã şi în acord cu scopul pentru care a fost recunoscut.
In speta însã reclamantul a formulat o acţiune ambiguã, fãra a indica obiectul juridic şi obiectul material al acţiunii, punând pârâţii în imposibilitatea de a-şi pregãti apararea iar la primul termen de judecatã, stabilit dupã mai mult de douã luni de la introducerea acţiunii, reclamantul nu şi-a precizat acţiunea şi a încercat sã tergiverseze judecatã şi sã menţinã pârâţii într-o stare de nesiguranţã, solicitând fie amânarea judecãţii pentru angajare de apãrãtor, în condiţiile în care chiar el a iniţiat procedura, fie suspendarea judecãţii pe motiv cã ar fi depus o plângere penalã.
Fatã de cele expuse mai sus, instanţa constatând încãlcarea prevederilor mai sus citate va declara nulã cererea de chemare în judecatã formulatã de reclamantul B.G..

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:

In temeiul art. 133 Cod pr civilã, declarã nulã cererea de chemare în judecatã formulatã de reclamantul B.G., în contradictoriu cu pârâţii F.D. şi F.D..
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 24.09.2008, ora 14


Nota: Sentinta civila nr. 3663/2008 a fost mentinuta de Tribunalul Hunedoara prin respingerea recursului in sedinta din data de 26.01.2009.

3 comentarii:

  1. Buna, Sonia ! Nu ma cunosti, dar sper sa sa ne “auzim” de acum incolo…, macar prin intermediul blogg-urilor.

    Inainte de toate, as vrea sa-ti spun ca blogg-ul tau este printre cele preferate de mine, in special pentru postarile relative la jurisprudenta CEDO.

    Pe de alta parte, permite-mi sa mai sugerez un punct de vedere fata de solutia data in aceasta speta (ptr mine, ca “procedurist”, fiind nerelevant faptul ca Tribunalul a mentinut-o intocmai).
    De principiu, este o solutie ok.

    Insa, poate ca din start s-a gresit la primirea acestei cererei, deoarece ar fi fost mai corect sa se aplice sanctiunea SPECIFICA a suspendarii, prevazuta de art.114 alin.(3) si (4)C.proc.civ., pronuntandu-se o incheiere in materie necontencioasa, potrivit art.339 C.proc.civ.
    Aceasta, in ideea ca nu ar fi exclus ca reclamantul sa fi sesizat instanta in ultimele zile ale termenului de prescriptie al dreptului la actiune in sens material (de exemplu, invoca o cauza de nulitate relativa etc), sa nu fi avut posibilitatea consultarii unui avocat din varii mortive (doesn't matter), iar anularea cererii de chemare in judecata sa-l scoata efectiv in afara termenului de prescriptie (pierzandu-si dreptul subiectiv pretins).
    In ipoteza unei suspendari, faptul ca a sesizat instanta in interiorul termenului de prescriptie il poate ajuta (teoretic avand la dispozitie un termen de 1 an - pana cand ar putrea surveni perimarea - ca sa ajunga sa consulte un avocat care sa-i indrepte neregularitatile cererii de chemare in judecata) si fara sa-i lezez indirect dreptul la actiune.
    Cu alte cuvinte, vorbesc despre o solutie care ar putea veni si in sprijinul justitiabilului dezorientat, caruia nu-i putem reprosa la primul termen de judecata ca a avut o luna sau doua pentru a-si angaja un avocat.
    Daca acesta nu e stiutor de carte sau, desi are ceva carte, dar nu cunoaste cele mai elementre notiuni de drept, nu cred ca ne putem imagina ca are si reprezentarea sanctiunilor procedurale ce survin pentru nerespectarea unor obligatii intr-un termen anume.
    Este adevarat ca - cel putin formal, teoretic, "nimeni nu se poate prevala de necunoasterea legii" - insa, realitatea sociala e cu totul alta si, poate tocmai de aceea, in privinta fazei incipiente a procesului, se acorda o deosebita importanta GARANTARII EFECTIVE A DREPTULUI LA APARARE, chiar in jurisprudenta comunitara sau in cea a Curtii de la Strasbourg, prin aceasta intelegandu-se intotdeauna acordarea unui termen de lipsa de aparare la primul termen fixat pentru judecata, indeiferent ca vorbim despre reclamant sau parat. Altfel, survine o discriminare injusta, o inegalitate in fata instantei intre cele doua pozitii procesuale, care nu are nicio baza scuzabila.
    S-ar putea spune multe, dar am sa ma opresc aici, in ideea ca vei reflecta putin si la acest punct de vedere….

    Gabriela Raducan *(www.grlaw.ro)

    RăspundeţiȘtergere
  2. Buna Gabriela! (am inteles ca nu putem spune pe nume)
    Am citit numai astazi ce ai scris.
    Asa se explica intarzierea cu care raspund.
    Si eu cred ca pentru nerespectarea celor dispuse de instanta este mai corecta suspendarea, inclusiv atunci cand se pune problema completarii/modificarii cererii de chemare in judecata.
    In legatura cu aplicarea prevederilor art. 114 alin. (4) din Codul de pr.civila, au aparut insa multe discutii si complicatii in practica, dupa ce s-a introdus sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor.
    Cererea, indiferent cum este formulata, indiferent daca are sau nu un petit sau este doar o poveste, indiferent daca se indica sau nu numele si adresa paratilor, se inregistreaza (daca nu poate fi calificata, se inregistreaza la "alte cereri") si se repartizeaza aleatoriu, primul termen fiind cam dupa o luna-doua de la data inregistrarii.
    Sunt unii colegi (la alte instante, nu la Judecatoria Deva), care considerand acest prim termen, ca fiind un termen administrativ, citeaza doar reclamantul, caruia ii pun in vedere sa completeze/modifice actiunea.
    Daca nu se conformeaza dispun suspendarea iar daca se conformeaza, citeaza toate partile pentru un termen viitor.
    Ideea este buna doar ca ar trebui preschimbat primul termen pentru a nu mai fi atat de lung.
    Fata de cate explicatii trebuie sa dai pentru ca ai preschimbat un termen, evit sa procedez in acest fel.
    In schimb, aplic prevederile art. 155 indice 1 Cod pr civila.
    Sanctiunea prevazuta de art. 133 Cod pr.civila o aplic foarte rar.
    Sunt judecator de 3 ani dar nu am aplicat aceasta sanctiune decat de 2 ori.
    In speta asta am considerat ca se impunea.
    Poate nu am reusit sa explic suficient de clar si convingator cum am ajuns la concluzia ca se impunea aplicarea sanctiunii prevazute de art. 133 Cod pr civila si aici este vina mea.

    RăspundeţiȘtergere
  3. Este foarte greu sa-ti poti face bine treaba ca judecator, in conditiile in care persoanele care formuleaza cereri de chemare in judecata, nu inteleg ca trebuie sa mentioneze in cerere, cel putin, obiectul si partile.
    Se pierde foarte mult timp cu astfel de cereri care nu sunt chiar putine.
    Daca nu reusesti in prima instanta sa clarifici ce si de la cine se cere ceva, urmeaza un sir de casari cu trimitere spre rejudecare, fiecare dintre parti speculand ca s-a dat ce nu s-a cerut/nu s-a dat ce s-a cerut/nu s-a dat de la cine s-a cerut/cadrul procesual a fost incomplet etc.

    Parerea mea este ca justitiabilul roman este dezorientat si pentru ca sanctiunile din codul de procedura civila sunt aplicate in practica destul de rar.
    Daca am aplica strict regulile de procedura, justitiabilul ar intelege treptat ca trebuie sa se conformeze unor reguli si va intelege si ca daca nu le cunoaste trebuie sa apeleze la un specialist.
    Asa este in toata lumea civilizata.


    In general, la noi, se pleaca de la ideea ca la primul termen de judecata trebuie admisa orice cerere de amanare "pentru angajare aparator", (chiar si cea formulata de cel care a initiat procedura), la al doilea se comunica intampinarea depusa in sedinta publica, la al treilea termen se cer probe si se admit chiar daca nu au fost mentionate in cererea de chemare in judecata sau in intampinare, se formuleaza si, din pacate se si admit obiective/obiectiuni pentru/la expertiza care nu au nicio legatura cu competentele pur tehnice ale expertului, se audiaza martori desi proba este absolut inutila, avocatii considera ca este un drept al lor sa se amane judecata ori de cate ori aleg sa reprezinte un alt client in fata altei instante sau altei autoritati, ca trebuie sa li se permita sa puna concluzii pe rand, la ora la care se prezinta in sala etc.
    Aplicarea sanctiunilor pentru incalcarea regulilor de procedura, chiar si in situatiile in care regulile sunt clare, este apreciata, de regula, ca o incalcare a dreptului la aparare.

    Personal nu sunt de acord cu astfel de practici pentru ca incarca foarte mult rolurile, iar cand judecatorul intra cu 80-100 de dosare intr-o sedinta, oricine are cat de cat legatura cu activitatea de judecata, poate intelege ca este afectata serios calitatea actului de justitie.
    Nu cred ca trebuie sa continuam sa muncim mult si prost.
    Daca s-ar aplica strict si consecvent prevederile Codului de procedura civila, sunt convinsa ca rolurile nu ar mai fi atat de incarcate.
    De altfel, dupa parerea mea, nicio societate nu poate progresa in conditiile in care este incurajata dezordinea in justitie.
    Curtea Europeana a Drepturilor Omului si-a spus foarte clar parerea in cauza Ana si Ioan Radu c. Romaniei, in sensul ca nu poate fi retinuta incalcarea art. 6 alin.1 din Conventie in situatia in care partile suporta consecintele nerespectarii regulilor de procedura "clare, accesibile si pevizibile".
    Sigur ca in practica aplicandu-se rar sanctiunile procedurale, s-ar putea ridica problema previzibilitatii si tocmai de aceea, cred ca trebuie sa trecem treptat, cu rabdare si prudenta, spre normalitate, fara a forta lucrurile.


    Nu stiu daca vei mai citi ceea ce am scris dar daca vei citi m-ar interesa ce parare ai despre Decizia nr. 503/2008 a ICCJ-Sectia civila.

    http://www.scj.ro/SC%20rezumate%202008/SC%20r%20503%202008.htm

    RăspundeţiȘtergere